Domnule Jean Constantin,o sa va rog sa ne povestiti putin despre viata dvs,cum ati inceput cariera.Ce v-a determinat sa ajungeti actor?
– As putea spune ca talentul l-am mostenit de la mama,de la tata…Am lucrat foarte mult in Constanta, la Casa de Cultura a Sindicatelor si apoi la Teatrul Marinei Militare.Acolo mi s-a confirmat talentul.Am participat la toate acele brigazi de agitatie artistice,unde am obtinut foarte multe premii nationale.Asta se intampla prin 1951.Pe urma am activat si in armata,in cadrul Ansamblului de Graniceri si asa mai departe.Apoi prin 1995 s-a infiintat Teatrul de Revista Constanta,unde am fost angajat imediat.La inceputuri am jucat si in Opereta ,,Vant de Libertate”.Prin intermediul Teatrului de Revista Constanta am devenit actor profesionist.

Care a fost primul film in care ati jucat?
– ,,Procesul Alb, al lui Mihu Iulian,unde l-am interpretat pe vanzatorul de ziare,Gica Hauhau.Mi-aduc aminte ca Ziarul Scanteia de pe atunci scria ,,extraordinarul Jean Constantin in rolul vanzatorului de ziare Gica Hauhau”.Am avut un rol principal si am avut ocazia sa joc alaturi de mari actori ai tarii.

Spuneti-mi va rog,care a fost colegul alaturi de care v-a placut cel mai mult sa lucrati?
– Am lucrat cu foarte multi actori si nu stiu pe cine sa nominalizez.As spune despre Gheorghe Dinica ,pe care il apreciez foarte mult,Toma Caragiu-Dumnezeu sa-l ierte-,Stefan Banica si multi altii.Pot sa spun ca aproape cu toti actorii din tara mi-a placut sa lucrez.Toate cele 86 de filme pe care le-am facut mi-au lasat un gust placut si amintiri frumoase.Preferatul totusi ramane ,,Toate panzele sus”,unde am jucat rolul lui Ismail.

Sunteti un actor care s-a bucurat intotdeauna de celebritate.Imi aduc aminte ca inainte,cand se difuza ,,Toate panzele sus”,toata lumea era innebunita.
– Da in special copiii,care imprumutasera replici din film,in special cele ale lui Ismail.Si chiar foloseau accentul acela turcesc.
Care este cel mai recent film in care ati jucat?
– ,,Supravietuitorul” al lui Sergiu Nicolaescu.

Spuneti-mi va rog care a fost cel mai fericit moment din viata dvs?
– Cand filmul pe care l-am realizat a avut foarte mare success,cand publicul m-a felicitate pentru ceea ce am facut .Astea sunt momentele de mare fericire pentru mine.Am fost zilele trecute in Canada,unde am participat la Zilele Romaniei.Cei din Vancouver m-au intampinat foarte frumos.Atat pe mine ,cat si pe Benone Sinulescu.A fost foarte placut.Acum sunt aici.Este o nebunie sa te deplasezi distante atat mari,intr-un timp foarte scurt.

Sa inteleg ca si dupa atatia ani de munca pastrati acelasi ritm alert…
– Da ,dar nu-mi displace si nu e cazul sa ma plang.
Cum este sa fi o persoana care se bucura de o asa notorietate?
– Nu mereu e frumos.Sunt momente in care prefer sa ma ascund.Am fost acum ceva vreme in Suceava si am auzit niste tipi care vorbeau langa mine :,,uite ma ,el e,uita-te bine la moaca lui.El e sigur”.Fug de popularitate .Nu-mi place.Imi place sa sa stau undeva mai retras.

In cazul in care nu ati fi ajuns actor ,ce altceva v-ar fi placut sa fiti?
– Un actoras.

In cazul in care aveti timp liber,cum va place sa vi-l petreceti?
– La Constanta.Imi place sa ma plimb cu barca mea,la pescuit,la mare…

Spuneti-mi va rog pe final,ce parere aveti de orasul nostru?
– Va jur ca nu era luna –asta cu ani in urma –sa nu venim la Teatrul de Revista sis a jucam la Rm. Valcea.Era un oras superb,cu spectator de exceptie,oameni minunati care stiu ce inseamna teatru,oameni care stiu ce inseamna spectacole de revista,comedia si stiu sa aprecieze actorii care vin si i se daruiesc.Pentru valceni am cea mai mare consideratie si le doresc din inima ,,La multi ani”!
Interviu realizat de :Raul Baiasu
Adaptat de: Camelia Barbulescu
Foto:Catalin Colniceanu